Câştiguri enorme pentru austriecii de la Schweighofer şi Egger

În cursul anului trecut austriecii care au fabrici la Dorneşti, Schweighofer şi Egger, au avut câştiguri enorme.

Potrivit unor date neoficiale, Schweighofer a avut o cifră de afaceri de 470 de milioane de euro şi un profit de aproape 100 de milioane de euro, iar Egger a făcut anul trecut afaceri de 209 milioane de euro, realizând şi un profit de 14 milioane euro.

Publicaţia „Jurnalul Românesc” de la Viena a scris despre afacerile companiei Schweighofer în legătură cu lemnul prelucrat şi vândut ca material bio în Obi Baumarkt.

 

„Nu departe de satul Pojorâta au fost tăiaţi brazii de dimensiuni mari. Doar de la un punct mai înalt se poate recunoaşte amploarea defrişării: pentru ca nimeni să nu pună întrebări, tăietorii de lemne evită între timp aceste locuri care sunt direct vizibile străzii. Însă această regiune montană slab populată oferă, în afară de potecile parcurse deja, numeroase posibilităţi pentru defrişare în stil mic şi mare (…). La aproximativ 75 km în nord-estul comunei Pojorâta, în municipul Rădăuţi se află două fabrici de prelucrare a lemnului: Holzindustrie şi Egger. Amândouă aparţin de întreprinderile austriece care în ultimii ani au fost printre cei mai de succes lideri de pe piaţa română, pe criză economică sau nu, în ceea ce priveşte industria lemnului. Pentru majoritatea camioanelor din Carpaţi drumul poticnit se sfârşeşte aici: buştenii vor fi descărcaţi pe terenul imens al fabricii Schweighofer şi sortaţi automat după mărime şi calitate, după care maşinile vor îndepărta scoarţa şi vor pune din nou materialul pe banda rulantă care duce la hala fabricii. Acolo vor fi prelucraţi cei mai buni brazi în bucăţi de lemn, de diferite dimensiuni, iar resturile şi deşeurile vor fi mărunţite de maşini în brichete şi aşchii de lemn pentru industria de hârtie austriacă sau pentru biomasă pentru producerea energiei. Produsul final va fi apoi împachetat şi încărcat în vagoane: în fiecare zi pleacă mai multe trenuri de marfă din fabrică spre Europa Centrală sau Constanţa. În portul Mării Negre încărcătura va fi într-un final reîncărcată în container şi pregătită pentru export. În jur de 80% din producţia lui Schweighofer ajunge cu câteva săptămâni mai târziu în vestul Europei, USA, Japonia sau Arabia Saudită. În jur de 2500 de angajaţi lucrează în cele patru fabrici, compania fiind administrată în România, şi prelucrează anual aproape trei milioane metru cub de buşteni. Cifra de afaceri a filialelor româneşti se ridică la o sumă de 550 milioane de euro pe an, în timp ce o nouă fabrică se află chiar în construcţie şi anume în estul Transilvaniei”, se arată în articolul publicat pe site-ul www.jurnalulromanesc.at.

Mai nou a fost demarată o defrişare masivă şi în Retezat, iar tunurile sunt îndreptate tot spre firmele austriece.

O petiţie trimisă premierului Victor Ponta, prin care se încearcă stoparea acestui fenomen, sună în felul următor: „Am aflat că lemnul din Retezat a ajuns la fabrica Schweighofer unde a devenit un banal material pentru șeminee; brichete și peleți care se vând prin supermarketuri, benzinării și magazine de bricolaj din Europa de Vest. Vă rog să vă amintiți că în anul 2011 s-a tăiat ilegal în acea parte din Retezat și la intervenția ministrului mediului cu susținerea Academiei Române și a Consiliului Științific al Parcului s-a decis stoparea tăierilor și ridicarea zonei la rang de protecție integrală. Înainte de a-și termina mandatul, în februarie 2014, doamna ministru Lucia Varga a semnat o derogare care a permis reînceperea tăierilor în Retezat. Trebuie decis o dată și pentru totdeauna ca Retezatul, simbolul naturii sălbatice din Europa, să fie protejat integral și strict, iar zona tampon să fie instaurată în jurul acestuia în afara limitelor parcului”.

Restul comentariilor şi aprecierilor le las la latitudinea voastră, a celor care cunoaşteţi exact acest fenomen prin care România este defrişată fără ca nimeni să ridice un deget pentru a stopa jaful din păduri.