Shares

De ceva vreme avem o nouă generaţie, una care am senzaţia că va prinde rădăcini adânci în anii ce vor veni.

O generaţie care va bate orice alt fenomen peste care am trecut şi pe care îl vom mai întâmpina în perioada următoare. Se numeşte generaţia „mall”.

Aceasta a acaparat persoane de toate vârstele, de la copii şi până la persoane vârstnice. Că ai 5 ani sau 85 nu mai contează, destinaţia e aceeaşi: la mall.

Iar mall-ul devine o aglomeraţia urbană, un oraş în interiorul unui oraş, un loc unde se înjură vârtos, nervii cedează rapid, iar timpii de aşteptare în trafic sunt pe măsură, chiar şi de peste o oră. Fără să mai vorbim de căutarea unui loc de parcare, care devine o operaţiune extrem de anevoioasă.

Am văzut oameni care nu mai ştiu să se bucure de ceea ce au acasă şi vin la mall pentru a servi o masă sau pentru nu ştiu ce alt pretext.

Oameni care au uitat să crească un porc sau un viţel, care nu mai ştiu, sau mai degrabă nu mai vor să coacă o pâine sau o prăjitură de casă. E drept, asta înseamnă ceva timp pierdut, dar măcar ştii că ai o mâncare controlată de tine şi nu te mai plângi apoi că ai fost otrăvit cu tot soiul de chimicale.

Că tot e luna august şi acasă sunt veniţi foarte mulţi dintre cei care lucrează în străinătate (a nu se înţelege că am ceva cu aceste persoane), s-a creat un obicei din a-şi lua părinţii, rudele sau prietenii şi a-i aduce, unde altundeva decât la mall.

Da, e mai comod să mergi la mall, să comanzi mâncarea, apoi să mai faci nişte cumpărături şi la final acasă. Dar, oare totul se reduce la a merge la mall? Oare am uitat să facem lucrurile tradiţionale, alea pe care nu doar bunicii, ci şi părinţii noştri le făceau?

Să discutăm şi să stăm împreună cu un vecin, să-l încurajăm pe x din sat să facă pâine şi noi să cumpărăm de la el, de la y să luăm brânză, iar de la z smântână. Asta dacă nu reuşim să le facem în propriile gospodării.

Ne plângem că dispar tradiţiile, că mâncarea nu mai are gustul de altădată, dar ce facem pentru a nu se ajunge aici? Mergem la mall. Şi plecăm de acolo mulţumiţi că ne-am umplut stomacul, chiar dacă pâinea nu e ca aia din cuptorul de acasă, porcul şi puiul nu au un gust prea bun, iar prăjitura e un pic veche.

Nu mai contează toate astea. Important este că am fost la mall şi nu am muncit un pic. Chiar vă place aşa mult la mall? Că eu, sincer să fiu, cam am oroare de aşa ceva.