Shares

Războiul dintre Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi statul român, prin Direcţia Silvică sau Regia Naţională a Pădurilor, se duce pe toate fronturile. Unul dintre acestea a fost deschis în ultimul număr al revistei „Pădurea şi Viaţa”, publicaţie editată de Regia Naţională a Pădurilor.

În acest număr, de o calitate grafică de excepţie, în cele 56 de pagini se vorbeşte exclusiv despre istoria pădurilor din Bucovina şi despre cererea Fondului Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina, care solicită 166.813 hectare de teren cu vegetaţie forestieră.

Chiar de pe coperta revistei că suprafeţele solicitate de Fondul Bisericesc reprezintă 42% din suprafaţa forestieră a judeţului Suceava. După titlul întrebare „Pădurile Sucevei, încotro?”, cititorii află că 22 de persoane fizice, membri fondatori ai Fundaţiei FBORB, de dret privat, cer Statului Român 166.813,5 hectare din fondul forestier naţional, dar şi că biserica ortodoxă deţine 16.244 hectare de pădure în Bucovina.

În revistă sunt descrise etapele parcurse în procesul pe care Fondul Bisericesc l-a intentat statului român, dar şi cine sunt fondatorii acestei Fundaţii.

În revistă sunt înşirate mai multe nume, în frunte cu ÎPS Pimen. Cei care au scris materialele au omis, spun eu cu bună-ştiinţă, să treacă şi numele lui Gheorghe Flutur. Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava a făcut parte dintre membri fondatori, cum singur a recunoscut la vremea respectivă.

Ce-i drept, după ce a ajuns ministru al Agriculturii s-a retras din Fundaţie, dar asta nu înseamnă că nu face parte dintre cei care au achiesat în cursul anului 2000 la propunerea de revendicare a celor 192.000 de hectare de pădure de către Fondul Bisericesc.

Autorii materialelor din „Pădurea şi Viaţa” ne spun că din Fundaţia care s-a constituit acum 10 ani nu mai fac parte două persoane care au decedat, „cât şi alţii trei, care s-au retras din cadrul membrilor fondatori ai fundaţiei, rămânând, totuşi, apropiaţi ai acesteia”.

Nu ştiu dacă Gheorghe Flutur face parte dintre „cei trei” şi în ce măsură este apropiat cu ceilalţi membrii ai Fondului Bisericesc sau dacă vicepreşedintele PD-L este „un al patrulea” despre care nimeni nu mai face vorbire.

Nu ştiu dacă dreptatea este de partea Fondului Bisericesc sau a statului român, dar faptul că numele lui Gheorghe Flutur a fost omis din enumerarea membrilor fondatori îmi ridică mari semne de întrebare. Şi apoi se mai miră Flutur că ÎPS Pimen îl cataloghează în fel şi chip.