Procentajul de reuşită, proporţional cu şpaga

A doua sesiune a Bacalaureatului 2009 s-a încheiat recent, iar cei care nu au reuşit să obţină notă de trecere în prima fază au făcut-o, în mare parte, acum. Puţină lume ştie însă că procentajul de promovabilitate a fost direct proporţional cu şpaga dată sau primită, depinde de unde sunt privite lucrurile.
O să vin cu un exemplu pe care îl cunosc binişor. La Colegiul Samuil Isopescul au dat Bacul elevi din trei licee, cei din şcoala care a găzduit examenul, de la Liceul cu Program Sportiv şi de la Liteni. Cei de la Samuil Isopescul au promovat doar în proporţie de 50%, în timp ce colegii de la LPS au obţinut note de trecere în procent de 85%.
Este o diferenţă enormă, iar eu nu cred că la mijloc este vorba doar de ştiinţă. Cineva îmi spunea ieri că diferenţa s-a făcut la şpagă. Adică cei de la Samuil Isopescul au contribuit mult prea puţin, pentru că o mare parte dintre elevi provin din mediul rural, iar posibilităţile materiale ale familiilor din care provin sunt modeste, în timp ce „sportivii” au fost mai cu dare de mână.
Înclin să-i dau dreptate celui cu care am discutat, mai ales că face parte din sistem şi ştie exact cum merg lucrurile. E greu de crezut că elevii de la LPS, ocupaţi în mare parte şi cu activităţile sportive, au avut cunoştinţe mai temeinice decât colegii lor de la Samuil Isopescul, aşa încât varianta că promovabilitatea s-a măsurat în grosimea teancului de bani mi se pare plauzibilă.
Acelaşi profesor mi-a povestit că a făcut parte dintr-o comisie de corectate a lucrărilor la Bacalaureatul abia încheiat. Din cele câteva zeci de teze care i-au fost repartizate pentru corectură doar una a fost undeva în jurul notei 6, restul fiind între 9 şi 10. Omul mi-a spus că nu s-a copiat, iar când mi-a văzut surprinderea pe chip a completat. S-a scris după dictare. Şi-a dat seama după modul în care erau înşirate datele pe hârtie, iar după 30 de ani de vechime în învăţământ nu ai cum să te înşeli în anumite privinţe.
Concluzia este clară: profesorii care au avut rolul de a-i supraveghea pe elevi au făcut exact invers. E un fel de favorizare a infractorului, dacă ar fi să vorbim în termenii din Codulul Penal. Cui ajută asta? Nimănui aş fi tentat să răspund. Dar poate că sunt demodat şi am pierdut pasul cu moda.