Shares

Timpul poate fi cel mai mare aliat sau cel mai mare duşman al omului.

În cazul mitingului de la Suceava timpul a lucrat în defavoarea protestanţilor. Numărul aproximativ constant de manifestanţi de săptămâna trecută s-a diluat semnificativ.

Aşa se face că acum vin în faţa Prefecturii Suceava doar o treime din cei pe care-i regăseam în urmă cu câteva zile. Iar după cum sună prognoza meteo cred că vom asista la o nouă scădere. Dacă nu a participanţilor la miting măcar a duratei cât vor reuşi să protesteze.

Iar dacă mai merg câteva seri printre ei am să ajung să-i cunosc la fel bine ca pe propriile buzunare. Nu că ar fi tare greu să ţii minte aceleaşi şi aceleaşi feţe, în multe cazuri, după cum am mai spus-o deja, membri sau simpatizanţi PSD şi PNL. Nu că aceşti oameni nu ar avea dreptul să-şi strige nemulţumirile care-i apasă, dar scandările lor anti-Băsescu şi anti-Flutur parcă nu mai au aceeaşi credibilitate ca în situaţia în care aş fi văzut vreo 400 de suceveni independenţi din punct de vedere politic care să fie atât de vehemenţi împotriva actualei guvernări.

Din ce am observat, în cele aproape două săptămâni mitingul a avut o puternică secţiune şi pe internet. Facebook, site-urile ziarelor şi blogurile au fost pline de comentarii pro sau anti proteste, fiecare cu argumente mai solide sau total nefundamentate. Dintre cei care au comentat evenimentul pe net am văzut şi persoane prezente în faţa Prefecturii Suceava. Mult prea puţine faţă de activitatea din faţa calculatoarelor şi a telefoanelor de ultimă generaţie. Probabil că e mult mai comod să stai la crâşma din colţ şi te uiţi pe geam la manifestanţi în timp ce-ţi savurezi berea şi într-un moment de pauză să mai postezi un comentariu ucigător la adresa cuiva. Chiar nu mai contează adrisantul.