Shares

Colegul Gabriel Manţă a vizitat Sicilia în această vară. După vulcanul Etna, astăzi este episodul doi al periplului său.

Taormina şi Castelmola sunt două “paesini” siciliene care au tot ce le trebuie pentru a aspira turişti: poziţionare desăvârşită, vechituri proaspete la tot pasul, firide pe post de străzi, străzi pe post de scări…

Taormina urcă pe versantul dinspre mare, “riviera jonica”, de la Isola Bella (rezervaţie naturală, dar se poate face baie în apele teritoriale) şi până la Teatrul Grec (unde ţin concerte toţi guriştii care se respectă). Eram chitit să nu ratez fosta mănăstire San Domenico, transformată prin secolul 19 în hotel de largă recunoaştere mondială, categorisit printre primele 3 din lume până şi în “Jurnalul fericirii” de către simandicoşii colegi de gherla comunistă ai lui Nicolae Steinhardt. Din păcate, deşi se spune că în vacanţă iţi încarci bateriile, se pare că bateriile aparatului meu foto nu se pun. Aşadar, de la Taormina vă pot oferi ca marfă proprie doar Isola Bella (foto 1), în rest doua link-uri către amfiteatru şi San Domenico, ambele cu Etna pe fundal:

Isola Bella

Taormina - Amfiteatrul

San Domenico

Apropo de San Domenico, printr-o întâmplare fericită, gazda şi în acelaşi timp ghidul meu a lucrat aici vreme de vreo două sezoane prin anii ‘70 ca ajutor de chelner specializat în servirea vinurilor!! Mi-a povestit că s-a intersectat doar cu Liz Taylor, Richard Burton şi Peter O’Toole.

La Castelmola se ajunge slalomand cu maşina pe versantul opus. Apoi se urcă treptele străzilor până pe culmea muntelui. Iar în vârful culmii sunt cocoţate ruinele unui mic castel (foto 2). De aici se poate scana cam tot: marea, Etna, Taormina, Sicilia profunda.

apus Castelmola

La revenire popas obligatoriu la Bar Turrisi, care are ca simbol ceea ce în dialect sicilian se cheamă La Minchia. Adică penis, da’ mult mai pe şleau! Proprietarul s-a gândit să ducă mai departe mesajul non-vulgarităţii cucului, transmis pe la 1900 de un baron neamţ, von Gloeden, pripăşit prin Sicilia şi mare amator de fotografii (alb-negru, din lipsa de alternativă). Acest baron a oferit cu generozitate lumii o mulţime de poze cu nuduri de băieţi sicilieni. Aşa că simbolul falic e la mare preţ (era să zic la loc de frunte!) în Bar Turrisi, unde frescele cu Zeul Neptun atrag multe priviri (foto 3).

Neptun

Să nu care cumva, la plecare, să plecaţi fără o sticlă de Vino alla mandorla – vin de migdale (foto 4)! E aşa bună licoarea că am botezat-o La Crima lui Ovidiu. Botezaţi-o cum vreţi, numai cu apă nu!

mandorle