În tranșeele războiului

Cu tensiuni tot mai mari între diferite țări, cu războaie în toată regula, inclusiv la doi pași de noi, în Ucraina, este tot mai evident că nimeni nu a învățat din lecțiile istoriei. Iar într-un război s-ar putea să avem parte și de tranșee, deși dronele par a fi prezentul și viitorul. În urmă cu mai bine de un secol, sute de mii de oameni și-au pierdut vieților pe frontul de vest al Primului Război Mondial, într-o zonă destul de mică, la Ypres, în Belgia, pe câmpurile Flandrei. La Passchendaele, la câțiva kilometri de Ypres, locul unde s-au dat mai multe bătălii între 1914 și 1917 există un muzeu memorial, unde sunt reproduse inclusiv tranșeele în care soldații Imperiului Britanic și supușii kaizerului și-au petrecut luni sau chiar ani din viață. Firește, ceea ce vedeți acum nu seamănă nici pe departe cu viața de atunci din tranșee. Citind ce au spus cei care au fost pe front, vizionând puținele filme existente, dar și fotografiile îți poți face o viziune de ansamblu pentru a-ți da seama că acolo era iadul pe pământ. Soldații au fost extrem de marcați de viața din tranșee, acolo mai mereu era apă și mocirlă și te puteai trezi oricând sub o ploaie de obuze. Iar ce e mai rău, din 1915 au început să fie folosite și gazele toxice, iar în muzeul de la Passchendaele există și patru mostre, în limite reduse ca și intensitate, din care îți poți da seama cam ce inhalau soldații atacați chimic. Mulți dintre ei au murit tocmai din cauza acestor intoxicații, la fel cum s-a întâmplat și cu caii, care la începutul secolului trecut erau de nelipsit pentru armate. Tot aici poți vedea diferența între tranșeele britanice și cele germane, pământul scos cu ocazia săpăturilor fiind pus în saci, care erau plasați deasupra. Iar dacă nu îi omora gazul sau glonțul inamic, soldații se luptau cu mizeria. Practic, toaleta, bucătăria și camerele de dormit erau la un loc. Ca să vă dați seama, într-un dormitor comun ajungeau să stea și 200 de oameni și totul în condiții insalubre, ceea ce a dus la multe îmbolnăviri și decese. Marcat profund de acest experiment, un soldat canadian (la acea vreme erau sub Imperiul Britanic), John McCrae, a scris o poezie scurtă, de trei strofe, care a devenit celebră imediat după publicarea în 1915. Se numește ”In Flanders Fields” (Pe câmpiile Flandrei) și împletește viziunea despre natura văzută prin flori de mac și situația umană delicată de a vedea azi soarele, iar mâine să fii deja amintire. Poezia a fost și pe portativ, iar asta puteți vedea la Muzeul din Ypres. Tot aici apar și imagini cu clădiri de dinainte și de după război, dar și o fotografie poate definitorie despre război: un țăran din Flandra își ară terenul după finalul conflagrației încadrat de crucea unui soldat mort pe câmpul de luptă și un tanc distrus și abandonat. Dacă ajungeți prin Belgia, vă recomand să mergeți la Ypres și mai ales la Passchendaele. Poate în felul acesta veți reuși să vedeți viitorul mai frumos și cu mai puțină ură.