Euforia puterii pierdute, elixirul din paharul unui politician de vârf din PNL

Sunt oameni care trăiesc efectiv în trecut. Iar dacă acest trecut le-a adus și satisfacții, cu atât mai mare este închisoarea în care trăiesc. Pentru alimentarea egoului găsesc pretexte, născocesc întâmplări și proiectează totul în viitorul pe care îl văd din nou luminos și se pun din nou în postura de a fi lideri și de a conduce. Nici nu concep că ieșirea din lumina reflectoarelor poate, și de multe ori chiar așa este, fi una definitivă. Probabil și acum îi răsună în urechi sloganul strigat sacadat ”Ceaușescu reales la al 14-lea Congres”, dar cu propria persoană în această postură. Este cazul unui politician liberal sucevean, care vreme îndelungată a fost la ”butoane”, în postură de conducere și de decizie, dar care acum stă cuminte acasă. Iar când părăsește domiciliul are ”întâlniri” cu oameni din popor care îl anunță cu mare regret că prin plecarea sa din funcția de conducere s-a creat o gaură în apă. Salvarea ar fi, firește, revenirea și salvarea dacă nu a nației, măcar a acestei zone a țării. Și dacă nu acum, când e criză, când Doamne Iartă-mă? Sunt doar iluzii și încă unele halucinogene pentru că dacă ar avea curiozitatea ar vedea că și acum, la luni bune de la ieșirea din viața publică, comentarii la materiale de presă care nu îl privesc îl au ca țintă tot pe acest personaj. Este considerat întruchiparea răului și a furtului, deși nu a fost pus vreodată sub acuzare pentru vreo faptă penală. Iar asta ar trebui să îi dea de gândit dacă într-adevăr își propune să fie din nou într-o postură decizională publică. Există însă și varianta ca diferiți oameni din jur să îi șoptească exact ceea ce vrea să audă, că Universul stă în loc fără prezența sa. Îi alimentează în acest fel un pahar cu un elixir numit euforia puterii. Din păcate pentru el, este doar un pahar fără conținut. Ar putea fi chiar otrava care să-l omoare lent, dar sigur.