Shares

Peste exact o săptămână ar trebui să sune clopoțelul care să anunțe începerea noului an școlar. În dulcele spirit românesc, lucrurile sunt total neclare. Se fac scenarii peste scenarii, iar apoi se revine și totul pleacă de la zero. Cert este că nimeni nu a învățat nimic din semestrul doi al anului școlar trecut și despre cum trebuie acționat. Din ce îmi dau seama și văd, toată lumea suflă în iaurt de teama de a nu greși. Aducerea elevilor în clase ar putea duce la o explozie de cazuri de Covid-19 în următoarele două săptămâni, iar pentru partidul aflat la guvernare ar fi o adevărată catastrofă. Și nu doar pentru partid, ci și pentru primarii în funcție. De cealaltă parte, opoziția urlă despre incompetența celor care conduc Ministerul Educației, dar se rezumă doar la a țipa, fără vreo soluție concretă. Din păcate, suferă elevii, în special cei cu posibilități financiare modeste. Și nu doar elevii, ci întreaga societate, care alunecă tot mai abrupt într-o prăpastie din care nu știu cine ne va mai scoate. Analfabetismul prinde teren la sate și orașe într-o manieră tot mai vizibilă, iar asta se va vedea în viitorul nu prea îndepărtat. Spiru Haret s-a chinuit să-i ducă pe copii la școală, iar acum școlile sunt pustii. Dacă Spiru Haret a studiat și la Dorohoi și la Sorbona, mulți dintre copiii de azi riscă să nu știe nici măcar să scrie sau să facă minime calcule matematice. Bine, veți spune că Spiru Haret a fost un om genial și nu toți elevii se pot ridica la nivelul său. Perfect de acord, dar și geniile au nevoie de o bancă în care să învețe și de unde să se ridice.