Profesorii, şantajaţi de conducerea IŞJ Suceava

Şantaj ordinar asupra profesorilor suceveni. Autorii nu sunt niscai terorişti, ci chiar conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava.

Mai marii învăţământului sucevean i-au adunat ieri pe inspectorii din cadrul instituţiei, cu care au avut o şedinţă criptocomunistă. Cu directive bine-stabilite de la nivel central, şefii IŞJ Suceava le-au cerut inspectorilor să meargă prin licee pentru a-i „convinge” pe dascăli să se prezinte la proba de Bacalaureat programată pentru ziua de luni, 31 mai. Convingere în sensul românesc al cuvântului. Adică, orice profesor care va refuza să participe la Bacalaureat este ameninţat că-şi va pierde locul de muncă.

Planul a început deja să fie pus în aplicare, iar inspectorii s-au conformat ordinelor şefilor şi s-au împrăştiat în cele patru zări. Şi pentru că există profesori asupra cărora nu au nici o autoritate, având în vedere că fiecare inspector se ocupă strict de anumite materii, trepăduşii de serviciu s-au înfiinţat în birourile directorilor de licee, cărora le-au trasat sarcini precise.

De la directori, teroarea portocalie a fost difuzată către profesori. Este interesant de urmărit câţi dintre dascăli îşi vor îndoi grumazul. Cred că vor fi mulţi, pentru că între a fi dat afară şi a avea salariul redus cu 25% opţiunea este totuşi radicală.

Se încearcă aplicarea tacticii dezbină şi condu, iar dacă din grupul profesorilor vor fi câţiva care vor muşca momeala, până la stingerea totală a grevei nu va mai fi decât un mic pas. 

Şi dacă aici mai adăugăm şi non-combatul unor lideri sindicali locali din Educaţie, în frunte cu Constantin Cernica, este clar de ce profesorii suceveni nu au fost vreodată uniţi. Sper ca măcar de această dată să mă înşel şi acţiunile de tip securist ale şefilor IŞJ Suceava să nu aibă efecte.

Asta nu înseamnă că-mi doresc ca elevii să fie afectaţi de hotărârea dascălilor de a intra în grevă generală, ci vreau ca în România anului 2010 lucrurile să se îndrepte spre normalitate. Cu ameninţări şi şantaj nu vom ajunge niciodată să ne respectăm reciproc şi să progresăm.