Salvatorul Olărean

Există un vechi proverb românesc care spune că un prost aruncă o piatră în apă şi zece deştepţi nu o pot găsi.

Aceste vorbe sunt mai actuale ca niciodată la Rădăuţi, acolo unde haosul a devenit normalitate.

Dizolvarea Consiliului Local şi arestarea primarului ales, Aurel Olărean, a dus la o situaţie fără ieşire, care nu are corespondent nicăieri în legile din România. S-a ajuns la situaţia paradoxală ca sute de oameni să rămână fără salarii, iar de la Bucureşti nimeni nu a reuşit să găsească o cale de rezolvare.

În aceste condiţii, colacul de salvare se numeşte, ei bine, aţi ghicit cu toţii, nu? Da, da, salvatorul este Aurel Olărean.

Nici dacă ar fi premeditat cu lux de amănunte această situaţie lui Olărean nu i-ar fi ieşit. Dar uite aşa, din arest la domiciliu s-ar putea să devină, din nou, stăpân absolut peste Rădăuţi. Şi ce stăpân de data asta, fără opoziţie din partea consilierilor locali, fără ca nimeni să-l poată trage de mânecă.

Cu alte cuvinte, Olărean poate fi întronat preşedinte al Republicii Rădăuţi, dar un preşedinte cu puteri nelimitate.

Şi cum procesul său de la Cluj bate pasul pe loc, nu m-ar mira ca Aurel Olărean să-şi depună candidatura pentru un nou mandat şi să mai fie şi ales în iunie 2016. Asta cu condiţia ca în procesul în care a fost trimis în judecată pentru că a refuzat să-l valideze consilier local pe Simion Sticleţ să fie achitat.

Cine spunea că un mandat de arestare este un şut în fund şi o problemă pentru orice persoană nu a luat în calcul niciodată Republica Rădăuţi. Curat-murdar, cum spunea cineva foarte bine în urmă cu mulţi ani.