Shares

Pascal Garnier este un francez stabilit la Putna de ani buni, un om dedicat în tot ceea ce face. Îl cunosc pe Pascal de vreo 10 ani, dacă nu mă înșel, iar omul acesta a fost unul dintre cei mai corecți pe care i-am întâlnit. Și nu doar atât, ci și implicat. Pentru că iubește muntele, curățenia și alte amănunte pe care le-a văzut în Occident, lumea la care ne uităm, o admirăm și … cam atât, a crezut că poate schimba ceva. S-a înscris într-un partid ecologist, prin intermediul căruia spera să rezolve o serie de probleme de mediu, atât pe plan local, cât și județean. Din păcate, pentru el, pentru democrație și pentru evoluția noastră ca societate, a pierdut. Și nu neapărat la alegerile pentru Consiliul Județean Suceava, ci mai ales acasă la el, la Putna. Pentru că da, Pascal poate fi numit un om al locului. A avut parte de un deznodământ crunt, o dezamăgire uriașă. A primit doar vreo 60 de voturi în Putna și Gura Putnei, insuficiente pentru a accede în Consiliul Local. Iar Pascal este omul care a dus în țara de baștină sute de putneni, a reînființat corul din sat, a creat un traseu turistic tematic și a salvat de la distrugere o casă bătrânească veche. Și tot el a adus în Putna mii de turiști francezi care și-au cheltuit o parte din bani pe meleagurile Bucovinei. Se pare că nu a fost suficient pentru a avea parte de prețuirea celor din jur. Pentru mine, Pascal Garnier vei rămâne un om adevărat și te voi prețui la justa ta valoare și implicare. Redau mai jos mesajul lui Pascal de pe contul său de facebook, unul actual azi, mâine și peste 50 de ani, de la Putna până la Poiana Stampei și de la Ulma la Broșteni, cu escale prin Suceava și pe unde mai vreți:

”Vreau să mulțumesc oamenilor din Putna și Gura Putnei, foarte puțin la număr, care au votat Partidul Ecologist Român. Fiind pe locul 1 pentru Consiliul Local și pe locul 2 pentru Consiliul Județean, înțeleg că acest rezultat lamentabil este un eșec personal. Am fost lăudat ca sunt mai Bucovinean decât un Bucovinean, că un francez face pentru Putna ce nu face niciun român, etc.

Am văzut că, de fapt, nu sunt apreciat nici ca persoana, nici pentru ce fac de 20 de ani. Am crezut că sunt considerat ca un adevărat Putnean, dar pentru asta ar trebui să nu deranjez pe nimeni. Să închizi ochii când se duc gunoaie pe prund, pe Glodu sau la Schit, să închizi ochii când se fac lucrări de proastă calitate (școala din Gura Putnei, curtea de la sală de sport, asfalt, șanțuri, trotuar, etc.), să închizi ochii la toate urmele de TAF, de jeepuri și ATV-uri din pădure unde nu am nimic de căutat pe jos, să închizi ochii când se trage lemn prin apă și ne trezim cu un pârâu plin de noroi și fără apă comunală, să închizi ochii când moare cineva într-un accident și nu se face nimic pentru a preveni altele (treceri de pieton, cocoașe – care sunt venite la primărie dar nu sunt montate pentru că vor deranja camioanele -, aprinderea la timp a iluminatului public – pentru care mă lupt de 12 ani sunând primăria la 10 zile-, etc.), să închizi ochii când se împart terenurile și prundurile, să închizi ochii când nu se fac angajări pe merit, să închizi ochii când în alte comune să fac multe proiecte cu bani europeni și la noi nu, să închizi ochii când jumătate dintre consilieri din mandatul trecut lipseau de la fiecare ședința, etc.

Le urez mult succes consilierilor, votați ieri, la discuții despre investiții în turism, despre proiecte de dezvoltare locală, despre necesitatea de a sprijini mici antreprenori locali – adică alții decât gateriștii-, despre reducerea efectelor inundațiilor, despre grija lor pentru cei plecați în străinătate, etc.

Și să nu uit ceva foarte important, pentru a fi un Putnean adevărat, trebuie să fii credincios, și mai bine, ortodox. Principiile sunt pentru oameni care au timp de pierdut, as fi ieșit mult mai câștigător dacă eram lacom și laș. Dar văd că nu sunt încă destul de laș pentru a nu-mi exprima opinia.

Tot ce am spus mai sus este valabil pentru tot județul, cu mici adaptări. Vă rog să călătoriți în alte zone din România, poate vă veți da seama, dacă vă uitați cinstit, că județul Suceava a rămas pe loc. Dar cine sunt eu să vă spun că vă distrugeți natura, istoria, identitatea și veți regreta când va fi prea târziu? Sucevenii vor stăpâni, nu aleși.

Sigur veți spune că sunt ranchiunos, acru și frustrat. Dar mai bine frustrat decât ipocrit”.