Shares

Pe site-urile din Suceava a apărut astăzi un material despre Mănăstirea Suceviţa, care a câştigat în instanţă o suprafaţă de 41 de hectare de pădure. Directorul Direcţiei Silvice Suceava Mihai Miheţiu a anunţat că va respecta această hotărâre şi că va pune în posesie Mănăstirea Suceviţa cu terenul câştigat.

Mai departe trebuie să vă ţineţi bine, pentru că omul pare să fi greşit epoca în care trăieşte. La cum gândeşte, acum vreo 25 de ani făcea carieră. Garantat.

„Acţiunile de revendicare ar trebui să se facă în baza legilor proprietăţii care exprimă voinţa poporului, pentru că sunt legi trecute prin Parlament”, spune Mihai Miheţiu. Cu alte cuvinte orice lege aberantă pe care o scot adormiţii de parlamentari reprezintă „voinţa poporului”. Mai trebuia să adauge „suveran şi independent”, ca să fiu sigur că e vorba de România şi nu de vreo ţară bananieră. Nu că nu am fi şi noi în această ultimă categorie.

Staţi că nu am terminat. I-auziţi ce mai zice tovarăşu de la Direcţia Silvică Suceava: „Prin acţiunile în revendicare în instanţă sunt puţini oamenii care hotărăsc dreptul de proprietate, ca spre exemplu avocaţii abili”.

Alo? Tovarăşu Miheţiu, matale nu ai aflat că în România nu avocaţii dau soluţiile în procese. Avocaţii care nu sunt totuna cu judecătorii, şi oricât de abili ar fi avocaţii, dacă nu au argumente solide nu-i bagă nimeni în seamă. Sau poate tovarăşu Miheţiu ştie mai multe despre procese şi despre soluţiile pronunţate şi nu vrea să ne spună.

Finalul este apoteotic. „Acţiunile în instanţă reprezintă o alternativă de a se evita analizele pertinente ale unor jurişti care au acumulat experienţă de la comisiile judeţene de aplicare a legilor proprietăţii care soluţionează corect cererile”, ne spune tovarăşu de la Direcţia Silvică Suceava.

Aoleu, Miheţiule, matale cred că nu ai mai ieşit din birou de ani de zile. Dacă aveai curiozitatea să citeşti ceva ziare, sau să treci pe la instanţe, ai fi văzut ce bine şi-au făcut treaba „specialiştii” de la comisii, care au eliberat câte două, trei sau chiar patru titluri de proprietate pe aceeaşi suprafaţă de teren, de au ajuns oamenii să-şi dea în cap unul altuia.

Dar dacă e „voinţa poporului”, bucuroşi le-om duce toate.