Mircea Grosaru, faţă în faţă cu Codul Penal

Codul Penal nu face casă bună cu Mircea Grosaru, deputatul ajuns în Parlamentul României din partea minorităţii italiene în condiţii doar de el ştiute.

Ultimele două cereri adresate Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor l-au scos pe Mircea Grosaru ca pe moţul în frunte. Acesta a fost singurul ales al neamului care s-a opus ridicării imunităţii parlamentare a social-democratului Ioan Stan, pe care procurorii ar vrea să-l propună pentru arestare preventivă într-un dosar de corupţie. La fel a procedat „minoritarul italian” şi în cazul deputatului Trăşculescu.

„Am votat împotrivă pentru că este exact același lucru pe care vi l-am spus, sunt două argumente: în primul rând nu cred că este necesară arestarea preventivă a domnului Stan, eu îl cunosc pe domnul Stan și din mandatele anterioare și nu a dat dovada că arestarea preventivă ar fi o soluție în legătură cu cele întâmplate. În același timp, nu sunt convins…probabil că dumnealui o va dovedi în instanță, nu sunt convins că este vinovat de ceea ce s-a întâmplat. Deci pe mine personal nu m-a convins iar această măsură o consider abuzivă pentru că domnul deputat Stan este și candidat în același timp și la fel ca și Alin Trășculescu, consider că ar fi trebuit să i se dea șansa să candideze. O asemenea imagine făcută în timpul campaniei electorale, cu 30 zile înainte de alegeri, eu cred că nu este în regulă”, a declarat Mircea Grosaru.

Dacă-l asculţi pe tovarăşul deputat îţi dai seama de două lucruri. În primul rând, Grosaru şi-a făcut imagine pe spatele celor doi colegi, ştiind foarte bine că votul său nu va influenţa cu nimic situaţia de fapt, dar va ajunge în atenţia opiniei publice. Şi cum campania electorală era în plină derulare, un pic de mediatizare nu strică. O atitudine cinică, aşa cum s-au dovedit o grămadă din acţiunile pe care le-a promovat Mircea Grosaru, inclusiv acum, în campania electorală, când şi-a faultat colegii din grupul minorităţilor aruncându-şi oameni în secţiile de votare din mai multe judeţe ale ţării deşi cu o lună mai devreme se stabilise cu totul altceva.

O a doua problemă a lui Mircea Grosaru este aceea că o face pe-a justiţiarul, deşi problema sa ar trebui să fie cu totul alta. De unde ştie Grosaru ce e în acele dosare cu Stan şi Trăşculescu şi că aceştia sunt nevinovaţi? Sau poate că umbra îndoielii chiar în ceea ce priveşte propria-i persoană e atât de mare încât încearcă să-şi câştige aliaţi pentru viitor.

Orice ar fi în capul lui Mircea Grosaru, un lucru e clar: omului îi place circul.