Shares

Poporul român, iar sucevenii nu fac excepţie, deşi mulţi dintre ei se bat cu cărămida în piept că sunt bucovineni mândri şi drepţi, este de o prostie cruntă.

S-ar putea ca vorbele mele să pară dure, dar eu spun că au acoperire totală în faptele neghioabe ale oamenilor.

Pentru mine, faptul că un Dumitru Pardău sau un Eugen Uricec au acces din nou în Parlamentul României nu este o dezamăgire. Este o scârbă totală, care mă face să cred că nu voi asista niciodată la însănătoşirea clasei politice actuale.

Am să explic de ce la pleacă această lehamite. În perioada 2008-2012, Pardău şi Uricec au fost deputaţi din partea PDL. Primul dintre cei doi a deţinut chiar o funcţie importantă în Camera Deputaţilor, aceea de secretar.

În momentul în care s-au tăiat pensiile şi salariile, atât Dumitru Pardău cât şi Eugen Uricec şi-au dat votul pentru această măsură nepopulară.

Memoria alegătorilor a fost însă atât de scurtă, încât acest amănunt nici nu a mai contat la alegerile din decembrie 2012.

Ambele personaje au obţinut un nou mandat de deputat. Iar maniera în care au făcut-o îmi dă de gândit la modul cel mai serios.

Şi Pardău şi Uricec au fost votaţi de peste 60% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.

Cu alte cuvinte, premiul pentru că i-au sacrificat pe oameni, luându-le banii, a fost un mandat de deputat.

Cum naiba să înţeleg aşa ceva. Peste patru ani, când USL se va fi erodat şi nu va mai fi pe val, mă aştept ca cei doi să treacă la Partidul Oamenilor fără Scrupule, acolo unde vor fi primiţi cu surle şi trâmbiţe şi trimişi din nou să ne reprezinte cu cinste în Parlament.

Ironia face ca la înmânarea certificatelor de deputaţi, foştii, actualii şi probabil viitorii colegi de suferinţă, Dumitru Pardău şi Eugen Uricec, au fost tot împreună.