Germanii, îngerii sau demonii Europei?

Societatea occidentală şi beneficiile aduse de aceasta ne sunt prezentate de multe ori într-o lumină extrem de pozitivă.

Ce-i drept, uneori mai răzbat şi critici, derapaje despre ceea ce se petrece într-o ţară sau alta, dar una peste alta semnalul pe care-l primim este unul pozitiv. Cap de listă la exemple este Germania, ţara care uite, nu-i aşa, a renăscut din cenuşă, şi asta la propriu, pentru a ajunge acum cea mai puternică economie a Europei.

Da, Germania este ţara în care totul pare extrem de corect, personalităţi importante ajung la puşcărie pentru ani grei pe motiv că nu şi-au plătit taxele şi impozitele la stat, curăţenia este sfântă, oamenii sunt civilizaţi, programul la locul de muncă este cel stabilit prin contractul colectiv convenit între sindicate şi patronate, salariile sunt printre cele mai ridicate din Europa, iar exemplele de acest fel pot continua.

Cu alte cuvinte, Germania este ţara unde curge laptele şi mierea. Şi pe vremea lui Hitler era cam la fel, germanii o duceau foarte bine şi ignorau toate atrocităţile comise în celelalte părţi ale Europei în numele rasei pure ariene.

Situaţia diferă din anumite puncte de vedere în acest moment, dar dacă luăm la bani mărunţi totul s-ar putea să tragem concluzia că nemţii nu sunt tocmai nemţi când pleacă de la ei de acasă, şi cu atât mai mult prin România.

Lanţuri de magazine germane care au produse pentru est-europenii ăia ciumaţi (bine, asta pare a fi o practică generalizată pentru toţi cei care vin din Vestul Europei), companii româneşti luate pe te miri ce şi care s-au transformat între timp în mine de aur, fără a mai aminti de ţeparii de la Volkswagen, iar exemplele pot continua.

Cu toate aceste evidenţe sfidătoare, expansiunea germană în România va continua. Probabil mai încet, pentru că o bună parte a României a fost cedată în sfera de influenţă austriacă, tot o parte filogermană dacă e s-o spunem pe aia dreaptă.

Şi dacă tot veni vorba de relaţiile austro-germane, vreau să amintesc doar că Primul Război Mondial a plecat exact de la presiunile Berlinului asupra Vienei pentru a ataca Serbia, iar de aici până la 4 ani sângeroşi nu a mai fost decât un singur pas.

Apoi, al Doilea Război Mondial nu cred că mai e cazul să spun cine l-a generat şi care au fost urmările pentru o lume întreagă, iar Europa a fost pur şi simplu răvăşită.

Mai nou, politica pe linie de emigranţi a Germaniei pare să arunce Europa într-o nouă eră. O lume a conflictelor, a fricii şi umbrelor. Îngerii se nasc şi trăiesc peste tot, demonii doar mimează fericirea.