Anton nu l-a bătut pe Napoleon

“Am fost preşedintele celui mai important club de fotbal din Suceava. Am avut nevoie de fix 223 de zile pentru a desfiinţa echipa. Am vrut să-l bat pe Napoleon, dar am picat testul. Aştept oferte din ţară. Poate data viitoare voi fi mai norocos”.

Pe 1 iulie 2009 Dumitru Moldovan şi-a înaintat demisia din fruntea Fotbal Club Cetatea, iar locul său a fost luat de omul care a bătut toate recordurile din fotbalul local. Ciprian Anton a urcat, mai bine zis a fost urcat pe un piedestal de unde l-a apucat ameţeala. Beţia succesului a ţinut fix 223 de zile, timp în care Anton s-a umplut de ridicol, a minţit şi şi-a ridicat în cap toată suflarea fotbalistică din târg.

Vinovaţi pentru că l-au ţinut în braţe sunt şi alţii, în primul rând primarul Ion Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovschi. Ultimul pentru că l-a susţinut, iar edilul şef pentru că l-a instalat pe Anton în funcţia de preşedinte la Cetatea şi, mai ales că nu l-a dat afară când s-a demonstrat cu acte că a furat juniorii clubului pentru a-i direcţiona spre Sporting Suceava, un club de fotbal privat.

Despre minciunile şi manevrele lui Ciprian Anton am scris încă din luna august a anului trecut. Nu trecuseră nici două luni de la instalarea în funcţie şi acesta lucra doar pentru interesul propriu, folosind clubul Cetatea ca pe o trambulină. La vremea respectivă, primarul Ion Lungu l-a chemat la raport şi i-a mai dat o şansă. „Să vorbească rezultatele”, a fost cerinţa de atunci. Întâmplător, echipa de fotbal a obţinut ceva puncte în campionat. Era o linişte aparentă, pentru că în realitate Ciprian Anton lucra de zor la distrugerea clubului.

Nu a vrut să cedeze scaunul de preşedinte nici o clipă, nici când a fost prins cu minciuna, nici când treaba la club mergea prost. Nici măcar când a recunoscut că a aflat de la subsemnatul că Judecătoria Suceava a dispus dizolvarea Asociaţiei Sportive Fotbal Club Cetatea.

A cedat abia astăzi, când primarul l-a anunţat că un club dizolvat nu poate participa la o licitaţie pentru a obţine bani de la bugetul local.

Tardiv. Dar nu pentru el, pentru Ciprian Anton, ci pentru ceea ce înseamnă mişcarea fotbalistică din judeţ, atât cât o fi ea, cu bune şi rele. Stadionul era locul unde tinerii îşi refulau nemulţumirile, locul unde bătrânii se întâlneau sâmbăta pentru a sta apoi la o bere. Făcea parte din viaţa socială a acestui târg amărât. Anton le-a luat şi această şansă. Cum spuneam, pentru Anton, desfiinţarea echipei este un mare pas înainte. Şi ştiţi de ce? Pentru că toţi juniorii formaţi pe cheltuiala noastră, a sucevenilor, cu bani daţi de Primărie, au ajuns la Sporting Suceava, iar Ciprian Anton va reveni în funcţia de manager al acestui club privat, urmând să aibă o bază de selecţie la care nici nu a visat vreodată. A reuşit în 223 de zile să facă ce n-au făcut alţii în zeci de ani. Şi pentru asta, nimeni, dar nimeni din oraş, nu trebuie să-l uite.