Cum s-a mutat circul de stat la Rădăuţi

Nu am avut timp să mă aplec mai atent, dar cred că e momentul să vorbesc un pic despre circul de la Rădăuţi.

Şi nu mă refer la acele improvizaţii de circ care aduc prin diferite oraşe din România două cămile, trei şerpi şi un leu fără dinţi, ci la ceea ce se petrece pe scena politică şi în administraţia locală din Rădăuţi.

Ultima reprezentaţie din arenă a fost săptămâna trecută, când trebuia discutată în şedinţa de Consiliu Local cererea de revocare din funcţie a viceprimarului democrat liberal Simion Sticleţ. Evident, cererea a fost formulată de primarul Aurel Olărean, care continuă să se comporte de parcă Primăria ar fi locuinţa sa particulară.

Dacă era schimbat, Sticleţ ar fi fost al treilea viceprimar aruncat peste bord de marinarul Olărean. Ceva l-a întors din drum pe primar, care şi-a retras cererea pe ultima sută de metri.

Pentru ceea ce se petrece la Rădăuţi nu e vinovat doar Aurel Olărean. La fel de implicaţi în acest circ de doi lei sunt şi ceilalţi actori de pe scena politică de acolo. M-am crucit când am citit că în şedinţa de Consiliu Local în care a anunţat că-şi retragerea propunerea de schimbare a viceprimarului Sticleţ, cei 19 consilieri locali au primit vestea cu urale.

Ceea ce face Aurel Olărean este o golăneală de maidan, iar modul în care înţeleg aleşii locali să-l combată nu depăşeşte acest nivel.

Câtă vreme nu vor înţelege că în momentul în care ai acces într-o anumită funcţie trebuie să laşi acasă obiceiurile aduse de pe toloacă, fie ea din satele dimprejur sau chiar din Rădăuţi, oamenii cu putere de decizie în acest oraş vor continua să se comporte ca atare.

Mă îndoiesc sincer că voi vedea vreo schimbare semnificativă, mai ales că până la alegerile pentru fotoliul de primar mai este doar un an şi un pic. Sunt convins că circul va căpăta valenţe tragi-comice tot mai accentuate în Rădăuţi, sub privirile anesteziate ale unui oraş incapabil să reacţioneze.