Câteva precizări

Am observat că ultimul material pe care l-am scris aici despre iminenta anchetă de la Primăria Suceava a stârnit un val important de interes.
Am să încerc să explic şi de ce sucevenii sunt atât de doritori să-i vadă pe procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la uşa primarului Ion Lungu.
În primul rând cred că este vorba de acea discrepanţă uriaşă dintre imaginea oraşului, unul cenuşiu, plin de gropi, de câini vagabonzi şi măcinat de multe alte probleme, şi prosperitatea pe care o afişează familia Lungu în ultima perioadă. Eu spun că de aici pleacă toată antipatia unui oraş întreg, oameni pe care edilul a crezut că-i poate păcăli cu tot soiul de fumigene.
Iar dacă Ion Lungu a crezut că trecându-şi toată averea pe copii a scăpat de probleme, am vagă senzaţie că s-a înşelat amarnic. Crâşmele care apar de la o zi la alta în desaga lui Petrică Lungu au darul de a creşte gradul de iritare şi surescitare. Doar nişte tâmpiţi ar putea lua de bune afirmaţiile că toate aceste investiţii s-au făcut cu mari eforturi şi credite. Da, într-adevăr, există credite realizate, dar asta pentru a acoperi ceva ce nu trebuie văzut de alţii.
Prin oraş am auzit în mai multe rânduri că prin cele două crâşme, Oscar Wilde şi Versus, se spală de fapt banii negri. Să fiu sincer, nu am date în plus despre un asemenea fenomen, aşa că, deocamdată, rămâne la nivelul de zvon.
Un alt episod care arată că Ion Lungu sfidează pe toată lumea s-a petrecut anul trecut, când maşina de serviciu a Primăriei Suceava, VW Touareg, cu numărul de înmatriculare SV-20-PMS, a fost folosită de fiul edilului, Petrică Lungu, pentru a se deplasa la Aeroportul Otopeni, de unde a zburat în vacanţă la Barcelona.
Revenind la ceea ce spuneam la început, de la aceste aroganţe ale primarului şi familiei sale s-a format încet-încet un val tot mai mare de antipatie, iar asociat cu DNA a dat naştere unui cocktail de bucurie. Dacă-mi este permis, pot face şi o paralelă cu ceea ce se petrecea în primărie până în 2004, când legea o făcea Neculai Bujor şi zilele noastre când nu mişcă nimic fără Ion Lungu, cu menţiunea că nici secretarul Ioan Ciutac, vărul primarului, nu este străin de multe aspecte care se petrec în administraţia locală suceveană.
Face si omul o crasmulita sa aiba bani de medicamente, la pensie 🙂