Doi ochi albaştri

De câteva săptămâni, ANAF s-a curăţat de ochi albaştri. Cel puţin asta se ştie oficial.

De la 1 aprilie, cei doi ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii (SRI) care activau în cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava au revenit la matcă.

Despre cei doi s-a ştiut de la bun început de unde provin şi că sunt cu ochii pe absolut tot ce mişcă. Problema e că în structura ANAF sunt şi ofițeri sub acoperire, despre care unii angajaţi doar pot presupune câte ceva, iar despre alţii probabil nu au nici cea mai vagă idee că sunt oamenii SRI.

Ca să fiu sincer, nu-mi dau seama de ce era nevoie de oameni ai SRI într-o structură fiscală, şi încă unii la vedere. Pentru că era logic că nimeni nu va interacţiona cu ei şi la va vinde ponturi despre eventualele măgării puse la cale.

Problema care se pune este alta, şi anume lipsa de eficienţă a structurii numită pompos Direcţie Regională Antifraudă. Dacă îmi aduc bine aminte, acum câţiva ani, imediat după înfiinţare, structura de la Suceava a avut o mare acţiune pe linia combaterii infracţiunilor în rândul celor care vând fructe şi legume.

Era vorba atunci de prejudicii uriaşe aduse de comercianţii din domeniu, de ziceai că instituţia o să mute munţii din loc. Ştiţi ce s-a întâmplat cu acele dosare? Au căzut toate, dar toate, în instanţă.

O altă problemă a acestei ramuri din ANAF este faptul că a renunţat, după desfiinţarea Gărzii Financiare, la oameni mai în vârstă dar profesionişti şi a mizat pe tineri, cei mai mulţi fără experienţă şi fără a cunoaşte suficient de bine legislaţia.

Şi peste toate, este ineficienţa crasă în recuperarea datoriilor cu care statul român a fost prejudiciat. Avem instituţii peste instituţii fiscale şi totul merge atât de greoi, încât ai impresia că finanţiştii sunt prietenii infractorilor şi nu cei care ar trebui să le execute fiecare bun în parte.