Marea păcăleală cu eliberarea

Eliberarea unui număr important de deţinuţi ca urmare a intrării în vigoare a legii prin care au primit o reducere de 6 zile de închisoare din pedeapsa executată este o mare păcăleală.
Pe termen scurt, de cel mult câteva luni, maxim un an, închisorile se vor aglomera din nou, iar România va fi bună de plată după condamnări la CEDO.
În plus, numai în Suceava sunt deja două cazuri, dacă numărul e mai mare îmi asum greşeala, în care deţinuţi abia eliberaţi au şi comis fapte penale. E drept, vor fi şi oameni care nu vor comite infracţiuni, dar cei care populează de regulă celulele penitenciarelor vor reveni acolo ca la casa pe care au părăsit-o temporar.
Soluţiile trebuie să vină din alte direcţii. Bunăoară, cu banii recuperaţi, mă rog, pe care statul ar trebui să-i recupere de la infractori care au păgubit bugetul de stat cu diferite sume, s-ar putea ridica alte închisori. Şi propun, ca forţa de muncă să fie chiar din rândul deţinuţilor, dacă tot îşi doresc să li se reducă pedeapsa.
Oricum, în România pentru a putea fi eliberat condiţionat trebuie să fi executat două treimi din pedeapsă, ceea ce înseamnă că anul de închisoare are efectiv 8 luni. Păi de ce credeţi că infractori români care au de executat pedepse în străinătate, unde au condiţii de detenţie dintre cele mai bune, preferă să vină acasă la înghesuială? Pentru că acolo ar fi stat zi pe zi, în unele cazuri şi singuri cuc într-o celulă.
Aşa că, nu mai bine vii în România, unde dacă ai bani, iar Gigi Becali a povestit cu lux de amănunte ce se întâmpla după gratii, trăieşti în puşcărie ca un rege?
Iar creşterea numărului de puşcării nu este singura soluţie. Prin tăierea ajutoarelor sociale, o grămadă de trântori, să mă ierte acei oameni puţini care chiar merită să primească astfel de alocaţii, ar trebui să-şi găsească de muncă pentru a supravieţui.
Dacă mergi şi întrebi fermieri, dar şi patroni din construcţii sau alte activităţi, veţi afla ce greu e să dai peste cineva dispus să pună osul la treabă.
E drept, prin tăierea ajutoarelor sociale există şi riscul ca o parte dintre ei să găsească de cuviinţă să-şi câştige existenţa prin furtişaguri. Dar la câtă poliţie şi jandarmerie, başca suplimentările de personal din aceste sisteme, cred că nu ar trebui să tremurăm de frică.
Iar aceste soluţii puteau fi adoptate de foarte, foarte multă vreme, pentru că aglomeraţia din puşcării nu este o chestiune de ieri sau alaltăieri, ci de ani buni.
In aceasta tara te infioara lipsa de perspectiva a celor care se cred stapani si „drepti”in tarioara. Sincer, dar foarte sincer, pot afirma ca au acelasi profil intelectual, de aptitudini , adica cum sa parvina in viata, exact cu al celor eliberati. Astia din libertate fie ca lucreaza la stat sau privat, au „hotia” in sange ca cei de la bulau. Noi ca si popor suntem in stadiu terminal , exact cum a planificat orice mare putere sa transforme un neam , intr-o adunatura de pigmei, fara nici un fel de reper uman. Merci, mari „democratii” ale lumii care ne-ati adus la nivel de triburi africare.