O prietenie stranie, Lungu-Baisanu
Acum un an, cei doi candidaţi care contau în lupta pentru fotoliul de primar al municipiului Suceava se dădeau de ceasul morţii ca să arate paiele din ochii celuilalt.
Atacurile au venit în special din partea lui Alexandru Băişanu, care nu a ratat nici un moment pentru a-l ataca pe Ion Lungu. Războiul s-a terminat brusc în campania electorală pentru alegerile parlamentare, iar securea odată îngropată i-a adus pe foştii combatanţi la o masă a tăcerii şi prieteniei. Cred că vă mai aduceţi aminte cum pedelistul Ion Lungu mergea pe străzi pentru a-i convinge pe suceveni de calităţile uselistului-liberal Alexandru Băişanu. Curat-murdar, dar căile politicii sucevene sunt greu de înţeles, mi-am zis eu atunci.
De fapt, această prietenie stranie are un substrat simplu: banul. Între duşmanii de ieri s-a legat o strînsă legătură, iar numele ei este Termica. Iar lichidarea corespunzătoare a unui mamut de talia societăţii de termoficare uneşte şi cele mai aprigi inimi.
Mi-e greu să spun exact ce se află în spatele eşecului numit Termica şi favorizarea grosolană a celor care se ocupă de construcţia noii centrale termice şi a omului de afaceri austriac Gerald Schweighofer, dar cert este că soarta cîtorva sute de oameni nu a interesat pe nimeni. În fiecare război, nu-i aşa?, există şi victime colaterale.
Nu pot uita imaginea de acum cîteva săptămâni, când primarul Lungu şi deputatul Băişanu şi-au dat întâlnire pe esplanada din centrul municipiului Suceava. Scopul era unul civic: să măture străzile ca un exemplu pentru ceilalţi suceveni. Deocamdată, au măturat Termica.
