PSD, în săptămâna oarbă
Ciocanul care a lovit PSD în moalele capului şi scandalul care a urmat anunţului privind revocarea lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului a avut replici puternice.
Mai întâi, în Parlament, iar mai apoi în sânul organizaţiei judeţene a PSD Suceava. Primul care a călcat în străchini a fost deputatul Ioan Stan. Acesta a fost filmat când vota cu mai multe cartele, iar presa naţională l-a arătat cu degetul. Şi cum tupeul este arma nesimţitului, Ioan Stan nu s-a gândit să bage capul în pământ de ruşine şi să tacă mâlc. A ieşit cu declaraţii prin presă şi a anunţat că a votat pentru colegul respectiv pentru a stopa abuzul actualei puteri, care propusese un proiect de lege pentru îngheţarea pensiilor şi salariilor în anul 2012.
Halal democraţie ne-ai produs nene Iancule. Mă aşteptam ca deputatul Ioan Stan să fie pus la zid, sau măcar temperat de şefii lui din organizaţia judeţeană a PSD Suceava.
Ei bine, cum credeţi că au reacţionat aceştia? La fel ca nesimţitul. I-au luat apărarea şi au anunţat că acţionau identic. De la Cătălin Nechifor citire: „Probabil că, dacă aş fi avut două cartele, la acea lege prin care s-a luat decizia îngheţării salariilor şi pensiilor pentru anul viitor, aş fi votat şi eu. Nu mai putem accepta ca PD-L să fure atât de mult în ţara asta”.
Alo, domnu’ Nechifor? Chiar crezi în tâmpenia asta şi mai vii şi o spui şi public? Adică eu, şi alţi suceveni, suntem invitaţi să scăpăm de nişte hoţi votându-i pe alţii. Nu, mulţumesc.
Mâine, poimâine, Ioan Stan şi Cătălin Nechifor vor veni să ne spună că dacă primarul din Cluj a luat şpagă e normal ca şi un viitor primar al PSD să facă la fel.
Dacă voi înţelegeţi ceva din toate astea spuneţi-mi şi mie, vă rog.
Cred ca noi, niste superficiali, nu am inteles semnificatia adanca si eroica a gestului dlui deputat.
Romanul nu stie sa castige o lupta pe bune, prin mijloace corecte, inspirate, legale, prin efort, consistenta, patriotism si perseverenta. Iata ce de vorbe mari si ramase fara rost. Trebuie sa puna de o mica invarteala, de o masinatiune, o inginerie, un artificiu, mai ales daca scopul este atat de nobil (in cazul de fata, propasirea tarisoarei, cum ar spune Mircea Badea). Ce mai conteaza daca mijloacele sunt abjecte si incalca legile, incepand cu cele de bun simt. Legea e doar pe hartie si s-o aplica exact atunci cand unii nu vor fi mai egali decat altii (vezi George Orwell si „Ferma animalelor”).
Basca, daca am face un sondaj in marea multime de electori, s-ar putea sa avem surpriza sa constatam ca multi subscriu gestului. Adica „bine le-a facut dom’le ca doar nu erea sa-i lase sa inghete pensiile”. E ca si cu spaga. E urat-a naibii si trebuie combatuta la colt de strada, pana iti trebuie tie ca sa iesi din cine stie ce problema mai mult sau mai putin birocratica, mai mult sau mai putin imaginata de propria mentalitate.
Ce mai! Suntem o natie foarte flexibila, unde principiile de drept si su numai au fost eradicate total si fara drept de apel.
E mult prea complicat, nu-i asa, sa stai naibii pe scaunul dupa care ai alergat atat si sa votezi ce e de votat! Dar cred ca domnii deputati au urmarit prea acerb reclama aceea cu „statul pe scaun iti da…hemoroizi”. Si drept cand trebuie sa-si faca datoria si sa voteze pro sau contra ii loveste angoasa si mersul la WC cu hemorzonul in mana. Sau ce se mai prescrie la astfel de nelinisti si nepasari.
Si cum din durerea unora se nasc eroii de maine, colegii se simt datori sa salveze natia la mai multe cartele. Multitasking, nene!