Shares

În 1907, mii de oameni au murit pentru că s-au revoltat împotriva statului român şi a moşierilor care îi ţineau în iobăgie şi fără mijloace de existenţă.

La un secol şi mai bine distanţă, noţiunea de moşier începe să revină în actualitate. Cu toate acestea, puţini dintre suceveni cunosc acest amănunt.

Başca, mulţi dintre cei care şi-au vândut pământurile pe te miri ce au făcut-o cu zâmbetul pe buze, bucuroşi că au scăpat de o grijă în plus.

Iar în spatele lipsei de informare a oamenilor şi a secretomaniei de care dau dovadă cei care au demarat această afacere începe să apară un imperiu. Un imperiu agrar, aflat în proprietatea, se putea altfel, unor austrieci.

Dacă acum aproape un secol s-au făcut toate demersurile pentru ca Bucovina, aşa cum a fost denumită de austrieci, să revină acolo unde îi era locul, în România mare, acum, pământurile de aici sunt vândute la bucată tot către foştii stăpâni.

Iancu Flondor, cel mai marcant om politic de care se leagă unirea Bucovinei cu România, s-ar răsuci în mormânt dacă ar afla ce se petrece acum.

De ceva vreme, o societate numită F.E. Agrar SRL, cu sediul în Rădăuţi, pe strada Austriei (sâc), nr. 2, cumpără terenuri agricole într-un ritm ameţitor. Fie că acestea se află în Satu Mare, Dorneşti, Grăniceşti, Bălcăuţi sau în alte comune din judeţ, zestrea F.E. Agrar sporeşte de parcă cineva i-ar fi turnat drojdie la rădăcină.

Foarte puţină lume ştie cine este această societate, sau mai bine zis cine se află în spatele ei.

Potrivit documentelor oficiale, societatea are doi asociaţi persoane juridice, respectiv EGGER VERWALTUNGSGESELLSCHAFT MBH, cu 0,00011% din acţiuni şi EGGER OSTEUROPA BETEILIGUNGSVERWALTUNG GMBH, care deţine o cotă de participaţie de 99,9989%.

De fapt, F.E. Agrar este aproape una şi aceeaşi cu Egger România, până şi sediile sunt identice, pe strada Austriei, nr. 2, iar ceea ce se petrece la Dorneşti este doar începutul unei noi expansiuni.

Iar achiziţionarea a mii de hectare de terenuri agricole este un plan foarte bine gândit. Acele terenuri care puteau produce alimente sunt acum folosite pentru cultivarea rapiţei sau a unui tip de plop care este folosit ca biomasă în fabrica de la Dorneşti.

Peste tot se văd câmpuri întinse cu rapiţă, dar şi culturi de plop, în diferite stadii de creştere, iar când acestea vor ajunge la maturitatea optimă de tăiere vor lua drumul centralei pe biomasă care este aproape finalizată de Egger la Dorneşti.

Şi când spun că totul a fost bine planificat mă refer la faptul că achiziţia de terenuri şi cultivarea plopului a început cu ani în urmă, dovadă că centrala pe biomasă care va fi pusă în funcţiune în scurt timp era şi ea parte a acestui plan al familiei Egger.

Noua centrală pe biomasă de la Dorneşti are o capacitate de producţie de 50 Mwh energie electrică, mai mare cu 20 Mwh faţă de centrala termică a municipiului Suceava, care este controlată de Gerald Schweighofer, o rudă apropiată a lui Michael Egger (cumnaţi, potrivit unor surse), bossul firmei Egger.

Încet-încet, totul se leagă, iar noua ordine mondială arată că redevenim pe zi ce trece o colonie austriacă.

Sintetizând, austriecii au controlul asupra petrolului românesc, controlează o parte din exploatările de păduri, au şi câteva bănci foarte importante, bomboana de pe tort se numeşte BCR, iar acum acaparează şi pământurile. Poate fi mai rău? Cu siguranţă.