Shares

În ultima vreme se dezbate tot mai intens problema refugiaţilor, se discută despre cote şi despre ce ar trebui să facă România.

Ei bine, eu spun tranşant NU. Şi nu doar împotriva cotei impusă fără nici o logică, ci nu împotriva întregului fenomen.

Când a venit vorba despre românii din Ucraina trimişi la moarte sigură pe frontul din regiunea Doneţk nu am auzit pe nimeni să măcăne că ar trebui să-i ajutăm pe aceşti oameni, să le oferim protecţie.

Acum, că s-a trezit madam Merkel să-i accepte pe refugiaţi, başca să ne mai trimită şi nouă vreo 6.000 şi ceva, s-a trezit toată lumea să apară pe la dezbateri televizate şi să-şi dea cu părerea.

Am auzit varianta că populaţia Europei este îmbătrânită şi este nevoie de forţă de muncă pentru a evita colapsul. Total fals, pentru că în loc să cheltuieşti, tu Germanie, 1.000 de euro/lună pentru un refugiat mai bine vii cu o politică similară din punct de vedere financiar pentru a stimula natalitatea.

Ia gândiţi-vă câţi copii s-ar naşte doar în România dacă părinţii ar primi câte 1.000 de euro lunar, în condiţiile în care sunt familii, adică soţ şi soţie, care nu câştigă nici jumătate din această sumă din muncă cinstită.

Dar nu, noi preferăm să căutăm soluţii pentru refugiaţi, că deh altfel suntem catalogaţi drept xenofobi şi fără inimă. Am văzut duminică seară o emisiune, la un post căruia chiar nu vreau să-i dau numele, nişte manipulări extraordinare. Imagini cu copii în cuşcă, ucişi ulterior de ISIS. Da, într-adevăr, este o dramă care trebuie stopată şi care nu ar trebui să se repete niciodată în viitor.

refugiati

Tocmai pe asta mizează şi ISIS, pe impactul emoţional şi pe faptul că Europa civilizată nu poate sta impasibilă în faţa unor astfel de tragedii. Asta este doar manipulare, iar cine vrea s-o vadă altfel e treaba lui.

Tot aseară, am văzut un reportaj cu o familie, din Siria cred, care a stat într-o tabără de refugiaţi din Tucia timp de un an şi ceva. Ei bine, când a ajuns acolo familia avea un copil. Între timp a mai turnat unul tocmai în timp ce viitorul era incert şi total ambiguu. Dacă ajung în Germania şi Suedia şi vor primi bani mulţi fără să facă nimic, în 10 ani cei 500.000 de refugiaţi, cât sunt acum, vor ajunge 5 milioane, iar factorul de multiplicare creşte cu fiecare an.

Revenind la imbecila cotă care-i revine României, întrebarea e care vor fi criteriile de selecţie. Pentru că toţi refugiaţii vor în Germania, iar această ţară dacă va fi să facă o redistribuire îşi va opri oamenii cei mai buni, cu calificare, cum ar fi medici sau ingineri, şi va trimite, mai ales spre Estul Europei, toată plebea. Dacă mergi în casa unui om trebuie să-i respecţi obiceiurile şi tradiţiile, dar şi pe el. Mă îndoiesc că mulţi dintre aceşti refugiaţi vor fi capabili de un asemenea efort. Iar dacă ar veni să muncească nu cred că ar deranja pe nimeni, dar şi în această privinţă am mari îndoieli, că-i vom vedea la săpat şanţuri pe refugiaţii sirieni, afgani sau ce or mai fi ei, că nimeni nu mai ştie exact.

Iar dacă noi vrem să ne protejăm de invazia unor oameni fără carte, fără nici un respect pentru valorile noastre înseamnă că suntem xenofobi, atunci suntem săriţi rău de pe fix.