Roşul de Căuşeni

Ludmila Gîrjău vine din Republica Moldova şi a rămas impresionată de culoarea unei biserici. Este vorba de lăcaşul de cult de la Căuşeni, pe care l-a asemuit cu Mănăstirea Voroneţ. Nu prin celebritate, ci prin Roşul de Căuşeni, care poate deveni un concurent serios pentru Albastrul de Voroneţ.

Motto: „Veniţi să vedeţi acest Roşu de Căuşeni precum admiraţi în altă parte a Moldovei Albastru de Voroneţ!”. Roşu de Căuşeni nu este doar o culoare, ci o stare a noastră, care are un singur drum – spre ardere şi înălţare. în ea e pâinea şi vinul credinţei – în Seva cea Roşie de Căuşeni.”

Mi-au plăcut întotdeauna locurile frumoase, unice, care bucură ochiul şi sufletul. Din tot ceea ce am vizitat, majoritatea obiectivelor erau biserici şi mănăstiri. Ele m-au captivat prin arhitectura unică , construcţia deosebită,  importanţa lor istorică, valoarea lor ca monument, semnificaţiile spirituale.

Probabil prima mea „excursie” a fost chiar în oraşul în care m-am născut, Căuşeni. Acolo unde se află una din cele mai frumoase perle a neamului Românesc – Biserica Adormirii Maicii Domnului. Biserica e vestită prin faptul că este adâncită în pământ pana la jumătate dar şi prin culoarea ei unică – roşu de Causeni, precum este culoarea albastru, pentru Mănăstirea Voroneţ.

Spre deosebire de Mănăstirea Voroneţ, Biserica Adormirii Domnului din Causeni este enigmatică prin faptul că nu se cunoaşte anul datării sale. Se cunoaşte insa cu certitudine că este unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult ortodox din Basarabia. Ridicat la Căuşeni, pe atunci Cheşenăul Roşu, a fost amintit într-un document de către Petru Aron, la 6 iunie 1455 si eliberat la Suceava.

Probabil, nu întâmplător mi-a fost dat să vin la studii în Suceava. Am putut astfel să vizitez şi mănăstirea Voroneţ, unde îmi doream să admir acel albastru inegalabil:

„Figurile picturii exterioare ale Mănăstirii Voroneţ sunt desenate pe un fond de un albastru viu, după cum însăşi biserica se profilează pe albastrul cerului. În nici o altă ţară din Europa, nici măcar în patria clasică a picturii murale, în Italia, nu vom găsi ceva cât de cât asemănător cu aceste biserici, ale căror culori armonioase scânteiază pe verdele poienilor, pe fondul tremurat al dealurilor din frumoasa Moldova”.

Spre deosebire de biserica din Căuşeni care are un exterior sobru, la Mănăstirea Voroneţ pe fondul albastru este prezentat „Arborele lui Iesei” sau Genealogia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar pe coloane sunt pictaţi filosofii greco-latini. Sunt căutaţi cu privirea Aristotel si Platon, iar pe absida laterala reţine atenţia „chipul ascetic al Sf. Onufirie”.

La Căuşeni în interiorul bisericii sunt prezentate faptele unor sfinţi şi soarta osândiţilor, chinuiţi prin tot felul de torturi, fiecare scenă fiind despărţită de cealaltă printr-o dungă neagră îngustă.  În pictura bisericii  Adormirii Maicii Domnului mai e reprezentat şi Sfântul Ioan cel Nou (de la Suceava), considerat protector al Moldovei.

La Voroneţ creştinii se pot bucura de slujbe frumoase, păcat doar că în biserica din Căuşeni nu s-au auzit de mult timp cântările liturgice, si că frescele se deteriorează…

Pentru mine Căuşeni şi Suceava sunt două oraşe “surori”, două culori ale neamului românesc, roşu şi albastru, sângele lui Hristos şi Maica Domnului.