Colibiţa – Tinovul Mare, combinaţia pentru o zi de relaxare

Pentru cei care merg la Vatra Dornei pentru a se relaxa, în afară de plimbările prin parc sau cu telescaunul mai sunt şi alte modalităţi de încărcare a bateriilor.

Şi nu mă adresez aici celor care doresc să urce pe munte, să simtă aerul tare al înălţimilor şi să aibă parte de privelişti de vis, eventual şi de experienţe mai tumultoase.

Pentru oamenii care preferă plimbările liniştite, există o combinaţie perfectă, dar care necesită un autovehicul pentru deplasare.

Recomandarea mea este spre o excursie la lacul de acumulare de la Colibiţa, combinată cu o mişcare prin rezervaţia Tinovul Mare de la Poiana Stampei.

De la Vatra Dornei până la Colibiţa nu este un drum foarte lung, başca faptul că este şi extrem de frumos, prin Pasul Tihuţa, un loc care nu mai are nevoie de nici o descriere. Apărut în perioada comunistă, lacul de la Colibiţa are un farmec aparte.

Aşezat între munţi, într-o zonă foarte liniştită, poate fi comparat oricând cu orice loc de vis din Elveţia sau Austria. Şi când spun asta nu mă gândesc doar la peisaj, ci şi la preţuri.

Iar dacă e să-mi fi lăsat ceva un gust amar aici este cel legat de preţuri. La cazare, pe lângă faptul că trebuie să-ţi faci rezervare din timp pentru a fi sigur că prinzi o cameră, mai ai de plătit şi sume deloc de neglijat. Cât despre preţurile de restaurant, acestea se ridică la nivelul unui stabiliment de vreo 4 stele, dar fără prea multe justificări.

Un alt punct negativ la Colibiţa este acela că toate, mă rog, aproape toate terenurile de pe malul lacului sunt proprietăţi private, iar dacă îţi doreşti să faci o mică plimbare este practic imposibil.

Trecând peste aceste neajunsuri, chiar se merită să vizitaţi Colibiţa. Treceţi peste baraj, pe celălalt mal, unul mai sălbatic, dar care oferă privelişti mai frumoase. Plus că aici, e mai puţină lume.

Una peste alta, merită să treceţi pe la Colibiţa, unde veţi putea petrece câteva ore bune într-un cadru de basm. Apropo, pentru amatori se fac şi plimbări cu barca pe lac, aşa încât puteţi vedea zona şi de la nivelul apei.

Pe drumul de întoarcere spre Vatra Dornei o oprire scurtă la Poiana Stampei pentru o vizită în rezervaţia Tinovul Mare este completarea ideală pentru o zi perfectă. O să aveţi ceva probleme să găsiţi accesul, dar apoi totul devine o formalitate.

Traseul durează aproximativ o oră, dus-întors, pe o potecă de lemn, în care vă veţi simţi ciudat printre arbori puşi la pământ, vegetaţie luxuriantă sau copaci uscaţi care îţi dau senzaţia unui film de groază. Tot aici veţi găsi aşa numitele merişoare, plante asemănătoare cu afinele, numai că sunt roşii şi puţin acrişoare, dar şi o mulţime de şopârle.

Din loc în loc, sunt amenajate şi puncte de informare despre această rezervaţie şi despre ceea ce se găseşte în ea. Nota bene, aceste puncte de informare sunt făcute din lemn şi se înscriu în specificul locului.

Şi dacă vreţi ca ziua să fie cu adevărat perfectă, la întoarcerea spre Vatra Dornei, pe curbele de la Tihuţa trebuie să opriţi neapărat pentru a cumpăra căpşuni de munte. Sunt printre cele mai bune, cu o aromă deosebită. Nu o rataţi.

Dacă v-am convins, nu vă pot ura decât să prindeţi vreme frumoasă. Restul depinde doar de voi să recomandaţi şi altora aceste zone.