Shares

Să depăşim elegant clişeele tip mafie, al Padrino etc. Sunt pline buticurile din Sicilia cu mărunţişuri-suvenir care banalizează subiectul. Mai bine s-o apucăm spre Etna.

Vulcanul activ Etna. Până pe la 2.000 de metri se poate ajunge cu maşina, cu ieşire din autostrada Catania-Messina. Una dintre cabanele de aici se mandreşte cu o fereastră acoperită complet la ultima erupţie mai serioasă, cea din 2001. Lava s-a urcat pe zid până către acoperiş, apoi s-a milostivit şi s-a pietrificat. Deci un fel de consolidare pe gratis, başca loc de pelerinaj turistic.

Etna1

De aici se poate continua până pe la 3.000 de metri cu telecabina, dar pentru un român calic ca mine, 50 de euro reprezintă o sumă. Privesc vulcanul cum pufăie liniştit şi mă mulţumesc cu Craterele Silvestri (stinse), apoi mai urc vreo câteva sute de metri, cât mă ţin picioarele, oricum destul de mult ca să mă separ de turiştii pantofari. Ajung la alt crater, mai puţin accesibil şi mă bucur în linişte de peisajul selenar.

Etna3

Se poate distinge cu destulă uşurinţă, după culoare, lava pietrificată de la erupţiile mai vechi sau mai noi. Aduce cu un desert negru, dar foarte dur şi tăios dacă ai proasta inspiraţie să cazi. Eu am avut-o, aşa că mai slăbiţi-mă cu Etna, da?!