“Năzdrăvanii” de la Pâclele Mici
Ideea de a merge la Vulcanii Noroioşi recunosc că mi-a aparţinut. M-am înarmat cu răbdare şi putere de convingere că este un loc ce trebuie vizitat în caz că peisajul de acolo o impunea. Nu a fost cazul pentru că bolboroseala adâncurilor a fost suficient de convingătoare în locul miilor de scuze ce le-aş fi putut găsi.
Drumul spre „Pâclele Mici”, aşa cum sunt cunoscuţi Vulcanii Mici nu este deloc încântător. Dealuri şi iar dealuri, şi o şosea care duce parcă spre nicăieri. La un moment dat, se văd oameni înghesuiţi pe un deal albicios. Sunt pe drumul cel bun, mi-am zis. După numai câteva minute maşina se aşează cuminte într-o parcare improvizată şi în timp ce caii putere îşi trag sufletul intrăm în rezervaţia naturală care adăposteşte Vulcanii Mici (foto 1).
Preţul de intrare, 4 lei, dar oriunde în Occident ar fi costat de 5 ori mai mult.
Ravene trasate alandala de noroiul împins de gaze din adâncuri brăzdează cele 16 hectare ale rezervaţiei. Undeva sus, să nu vă închipuiţi că prea sus, la doar 300 şi ceva de metri peste nivelul mării, pământul vorbeşte cu oamenii. În felul lui ciudat, neînţeles de nimeni. Primul care i-a auzit glasul a fost un franţuz, acum vreo 100 şi aproape 50 de ani. De atunci, Vulcanii au fost obiect de studiu pentru savanţi şi loc de atracţie pentru gură cască.
Când mai încet, când mai tare, pământul îşi spune of-urile. Neputincioşi, oamenii vin să-l asculte, dar pleacă de acolo fără să fi înţeles nimic. Sunt nişte „năzdrăvani”, aşa cum bine i-a caracterizat o femeie cu handicap, bucuroasă că a reuşit să fie de faţă la bolboroseala adâncurilor.
Pentru doritorii de amintiri, la ieşire se vând şi magneţi, la 5 lei bucata. Nu se ştie la ce ajută, dar e bine să îi cumperi.
La numai câţiva kilometri se află Vulcanii Mari, sau Pâclele Mari (foto 2), aşa cum sunt cunoscute de localnici. Sunt mai spectaculoşi decât primii, dar au dezavantajul că nu se poate ajunge cu maşina. Drumul la picior de circa un kilometru îi descurajează pe turişti, dar peisajul compensează efortul.
În plus, aici nu se percepe nici taxă de intrare, iar cei care doresc să ajungă la Vulcanii Mari nu vor regreta alegerea făcută.
Vulcanii noroioşi sunt un fenomen unic pentru România şi măcar o dată în viaţă merită să-i includeţi în itinerariul de vacanţă.
